Câteva gânduri despre scandalul cu scoaterea icoanelor din scoli:

1. Unii identifica a fi crestin cu a te inchina pe la icoane, a saruta moaste, a merge la biserici, dar asta e o identificare abuziva. omul care voia sa dea jos icoanele din clase nu voia sa il scoata pe Dumnezeu din cer, si nici nu ar fi reusit cu o masura atat de firava asa ca e aiurea sa fie acuzat de erezie, satanism etc.

2. e un scandal mai ales economic. preotii sunt sigurii care au de pierdut ceva la faza asta, singurii cu interese materiale aici. deci mai bine nu s-ar pronunta.

3. a scoate icoanele din clase nu inseamna acelasi lucru cu a le interzice ca pe vremea comunismului. in anii cei mai negri ai comunismului dejist, Bacovia ascundea o icoana in saltea pentru ca ii era frica sa o lase pe perete in propria casa. this is not the case here.

4. pe de alta parte, e imposibil practic sa le scoti din clase. adica directorul + dirigintii se vor duce in fiecare clasa si vor intreba: “care nu e crestin de aici?” si micutii nu vor zice nimic pentru ca toti sunt crestini, toti am fost botezati. Dar daca toti sunt crestini dintr-o clasa ei vor concluziona că nu e motiv sa le scoata. Şi aşa 90% din clase vor ramane cu icoane pe pereti, chiar daca multi din elevii crestini nu au nici o parere despre propria religie. E foarte greu sa spui ca esti ateu cand de fapt nu ai nici o parere. Oricum nu exista modalitati de a iesi din biserica ortodoxa, geva de genul unei demisii. Dar daca nu exista asta, faptul ca ai fost botezat cand erai mic ramane singurul fapt oficial recunoscut.

5. icoanele in clase. mereu trebuie sa existe ceva de adorat in clase. pana acum 17 ani era portretul lui ceausescu; inainte de el erau Dej si stalin in clase; inainte de ei era carol al 2-lea – de la el a inceput traditia asta cu portretele. regii dinainte de carol 2 nu prea aveau portrete in clase. in general a pune icoana pe locul unde a zambit candva mutra lui ceausescu nu e un exercitiu de libertate. libertate ar fi sa lasi locul ala gol, cred.

6. de fapt nu icoanele sunt o problema asa de mare, ci obligativitatea orelor de religie la clasele mici plus rugaciunile zilnice. + juramantul ministrilor la inceput de mandat, cu mana pe biblie. daca unul din ei e ateu, juramantul lui nu mai conteaza?

7. orele de religie in scoli. toata lumea stie cum se fac astea. nu informare, ci indoctrinare pentru ca sunt predate de preoti si ei nu pot avea o atitudine detasata fata de subiectul de studiu. not that it’s blamable. e ca si cum ai da orele de istorie pe mana unui admirator fanatic al lui Stefan cel Mare: ti-ar vorbi numai despre asta, nu ar exista infrangeri, nimic, doar glorie eterna.

8. aproape aceeasi chestie e masura legislativa din Franta : sa nu mai lase femeile cu valuri pe fata in institutii publice. aceea e justificata, ni se pare noua – pentru ca nu suntem musulmani. daca sustinem asa ceva trebuie sa scoatem si icoanele din scoli. pentru un ateu toate astea sunt la fel: mijloace de a umili si subordona. doar ca icoanele mai au si valoare artistica. dar daca valurile de pe fetele femeilor musulmane ar fi pictate, ar fi asta un motiv relevant impotriva interzicerii lor?